Etichetă: măriuca verdeş

Școala rădăcinilor străbune – primele rezultate

După mai bine de un an și jumătate de la înființarea Asociației Călineștenii Țării Maramureșului și a Școlii

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

rădăcinilor străbune ne bucurăm că putem spune că această școală a început să-și arate rezultatele prin activitățile avute și evenimentele organizate pentru a încuraja generația tânără să creadă în sat și în România, Țară sfântă cum o numesc moșii noștrii.
În cadrul acestor întâlniri, extra școlare, deoarece ele se desfășoară după terminarea orelor, până în prezent s-a insistat pe următoarele ateliere: învățarea jocurilor tradiționale cu ceterașul Rus Vasile, învățarea cusutului pe pânză de cânepă și a tehnicilor de împletire, cu prof. Șandor Ileana și Maria Șerba, pictură pe sticlă sub îndrumarea d-nei Szemcovici Irina, urmată de expoziții cu lucrările realizate, cioplit în lemn, atelier coordonat de meșterul Petru Cupci, etc. Menționăm că activitatea îndrumătorilor s-a derulat pe principiul voluntariatului, motiv pentru care țin să le mulțumesc pentru acest lucru și să remarc că și prin astfel de inițiative se pot face lucruri bune, nu numai prin finanțări.
Suntem bucuroși că cele 16 jocuri tradiționale din Maramureșul Istoric nu s-au pierdut ci, prin cei tineri, ele o să fie duse mai departe încă câteva generații. De asemenea, în cadrul activităților asociației noastre, s-au cusut 10 cămeși de femeie în stil tradițional, s-au derulat și alte evenimente menite să păstreze și să promoveze elemente specifice din patrimoniul cultural local, cu mentiunea că toate aceste cursuri s-au desfășurat la gospodăria lui Victoru Știrbuțului.
Cei conștienți de disoluția satului, mi-au propus să facem în școală diferite cursuri care să le deschidă imaginația copiilor, să-și dorească să cunoască tot mai mult din ceea ce au acasă dar nu înțeleg. Spre exemplu prof. Petre Nemeș din Văleni a venit cu această propunere pentru școala din Călinești.
În prezent, avem parteneriate cu patru școli din Maramureșul Istoric. Mergând pe Valea Marei, ne oprim în satul Mara și satul Desești, având persoană de legătură pe Dana Roman- profesor de limba română. În satele Călinești și Văleni sântem sprijiniți de profesorul Petre Nemeș și Dir. Voichița Nemeș Andreica.
Așa se face că, în prezent, pe lângă cursurile care se țin în cele 4 școli, avem și trei ateliere săptămânale, după cum urmează: în fiecare zi de marți de la orele 18.00 – inițiere în cusutul pe pânză, iar în zilele de joi avem șezători ( prelucrăm lâna și vopsim vegetal ). Duminica este rezervată pentru inițierea în jocurile tradiționale și Jocu la șură de la orele 14.00, toate aceste trei activități find desfășurate la Victorul Știrbuțului din Călinești Astăzi avem tineri din șase sate, care se bucură de aceste cursuri de inițiere.
Ne bucurăm că părinții au conștientizat faptul că neînvățarea jocurilor, spre exemplu, face ca nunțile să-și piardă din frumusețe și feciorul pierde foarte mult stând pe scaun, neîncadrându-se la feciorul mândru, care iese în evidență și prin prestația lui în mijlocul satului. Vrem să aprofundăm și mai mult aceste cursuri, ajutându-i ca din mâinile lor să iasă obiecte valoroase și folositoare.
Exemplificăm o parte din activitățile desfășurate de Asociație, prin trei materiale video, sperând că cei interesați vor accesa cât mai multe din postările noastre pe youtube:
Video 1
Video 2
Video 3

@Măriuca Verdeș

DE FLORII ÎN SATUL MARAMUREȘAN CĂLINEȘTI

DE FLORII ÎN SATUL MARAMUREȘAN CĂLINEȘTIAfis Florii_INTERNET

Asociația Călineștenii Țării Maramureșului în colaborare cu Biserica Greco-Catolică din localitate vă invită duminică 24 aprilie 2016, de la orele 16.00 la Biserica de lemn cu hramul Nașterii Maicii Domnului din satul Călinești ( zona Căieni) unde va avea loc evenimentul “De Florii în satul Maramureșean – Călinești”.
Vor participa grupuri vocale, coruri bisericești, interpreți de cântece religioase din Maramureș și nu numai, alături de o expoziție de pictură pe sticlă, pictate în cadrul “Școlii rădăcinilor străbune” o inițiativă pornită tot în cadrul acestei asociații.
Consider că locația este una potrivită pentru a se desfășura acest evenimet deoarece dorim să punctăm și mai mult autenticitatea straielor bătrânești, diversitatea cântecelor religioase sau priceasna din perioada postului dar și patrimoniul spiritual pe care îl moștenim fiind viu în satul Maramureșean și nu numai în timpul postului mare.
Acest eveniment l-am propus la Centrul Cultural din Sighetu Marmației în perioada când eram anjată. L-am numit pe atunci “De Florii în satul Maramureșean” deoarece Sighetul Marmației are un sat tradițional în cadrul Muzeului Satului. După înființarea Asociației Călineștenii Țării Maramureșului, m-am gândit că nu ar fi rău să duc mai departe acest gând care a apărut atunci în sufletul meu, dar care să se desfășoare cu adevătat într-un sat maramureșean.
Așa se face că satul Călinești, și Biserica Nașterea Maicii Domnului v-a prinde viață de Florii.

@Mariuca Verdes

.

Andreluța

Andreluța

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

„Andreluța”, cum este numită sărbătoarea Sfântului Andrei prin aceste locuri, a rămas vie de sute și poate mii de ani. De ce? O explicație ar fi că oieritul era și încă mai este una din cele mai vechi îndeletniciri ale omului. Prin urmare, fiecare maramureșean, român, avea grijă de oi cum știa mai bine. Ele aveau un rol important în gospodărie deoarece erau o hrană bună pentru familie și îmbrăcau casa prin prelucarea lânei. Toate acestea mergeau mână-n mână. Oamenii păzeau oile în special de lup, care făcea multă pagubă.
Poate nu întâmplător lupul apare cel mai des pe aceste meleaguri, în special dintele de lup ca simbolistică. Iar acest simbol a primit foarte multe stilizări și foarte multe interpretări. De multe ori vrem să aflăm răspunsul la ele, dar de cele mai multe ori poate că trebuie să adopți o altă viață pentru a putea pătrunde în miezul lor. Așa se face că poveștile, alteori pline de farmec, astăzi ușor plictisitoare, își găsesc răspunsul când te aștepți mai puțin.
Recent am auzit o poveste adevărată legată de “Andreluță” de la un bătrân al locului, care la rândul lui o știa de la un înaintaș de-al său. Pentru a-și proteja mioarele, în această zi, a legat câteva din obiectele care te duc cu gândul la lup cum ar fi : pieptenele, fusul și andreaua care simbolizează dintele de lup , foarfecele care simbolizează gura lupului. Acestea trebuie legate cu ață de cânepă, în formă de X și nimeni nu “trăbăluia”, adică lucra cu ele, fiind așezate într-un loc unde nu-ți erau la îndemână. Iar această credință i s-a dovedit a fi de folos atunci când a găsit lupul între oi. A văzut cum lupul avea „gura legată” deoarece nu a putut să-i omoare nici o oaie deși se afla în mijlocul lor. Mai mult, a rămas uimit văzând că nici câinii nu-l latră, nici o oaie nu „zdeară”, iar lupul pleacă dintre ele, fără a avea puterea să le facă vreun rău.
Această poveste a trecut din generație în generație, astfel că acum și nepotul lui procedează la fel, an de an, pentru a nu „păgubd’i” cu oile. Tânărul leagă aceste obiecte „în cruciș”, cu ață de cânepă și le pune într-o parte, dar nu l-a vedere. Femeia nu se mai piaptănă pe cap și nici alt lucru care simbolizează acest animal nu se folosește. Bucuria mea este că acest obicei nu a dispărut ci încă se perpetuează, ajungând la concluzia următoare: chiar dacă credința în divinitate a nu a fost lipsită din sufletele oamenilor, mai aveau și un alt crez, acela de a fi în comuniune cu natura, de a-i cunoște așa zisele secrete și a se păzi de rău. În mare parte simbolistica din aceste sate răspunde acestor gânduri.
A da viață la ceva, poate că trebuie în primul rând să lași acea ușă de legătură, care aș numi-o credința în ceva. Trec peste noi diferite perioade dar obiceiurile și credințele oamenilor de pe aceste locuri sunt destul de greu de mișcat din sufletele lor. Toată lumea știe de ziua de astăzi, ce este voie și ce nu este voie să faci.
Un alt articol pe această temă mai găsiți cu titlul Mit şi adevăr de Sfântul Andrei

@Mariuca Verdes