Obiceiuri de Bobotează în satul Călinești

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

Asociația și Grupul Călineștenii Țării Maramureșului cu ocazia sărbătorilor de iarnă, doresc să reînvie obiceiurile specifice satului Călinești. Generația tânără dorește să continuie tradiția părinților lor.
Acest sat este foarte conservator păstrându-se până astăzi multe obiceiuri cum ar fi:
Sărutatul crucii, este un obicei în care oamenii însoțesc, cu lumânări aprinse, până la vecini pe preotul care le sființește casa și acolo sărută din nou crucea, împreună cu gazda casei vizitate. Stropirea (sființirea) caselor se face în două zile, în ajunul Bobotezei dar și în ziua de Bobotează, dându-se astfel posibilitatea să se meargă într-o zi la jumătate de sat iar în ziua următoare, la cealaltă jumătate a satului. Acest obicei este favorizat de trecerea râului prin mijlocul satului, care astfel desparte comunitatea în două.
Tot în ziua de Bobotează, tinerii se adună la un gospodar din sat, în acest an de exemplu, la gospodăria consăteanului Victorul Știrbuțului, pentru a pregăti versurile pe care o să le strige feciorii la fetele din sat. De la această gospodărie se pleacă cu carul tras de cai la Strâgatul din coastă. În acest scop, feciorii merg pe două coaste ale satului, a Rusului și în Tânjen și își strigă unii altora despre fetele din sat care nu s-o măritat dar și despre purtarea lor pe întreg anul.
Pețitul este un alt obicei în care feciorii merg cu carăle cu cai la fetele din sat care sunt de măritat. Pețitorul joacă fata acasă la ea și primește un ciucalău roșu din partea fetei, pe care îl pune într-o botă. La casa fetei vizitate, feciorii primesc horincă și bucate tradiționale.
Câteva din versurile pe care le strigă feciorii cu acest prilej:
“Bună sara gazdă mare,
Noi zinim din depărtare
Șî zinim cu bună veste
Ca și Craiul din poveste
Și-am auzât de la Împărat
C-ai fată de măritat…..
Și să nu zîci că nu ai
Că țî de vre-o șaișpe ani
De ne-o dai, ne-o dai amu,
De nu, nu-ți călcăm pragu
De nu, dă-ne ovăs la cai
Că merem pă altu plai .”
Dacă nu erau primiți în casă, feciorii se răzbunau pe fată și o scoteau din joc, spre râsul tinerilor care erau prezenți. Când era țâpată din joc, îi era cântat Marșul de către ceterș, fetei alungate.
Furatul porților, un alt obicei valoros prin aceste locuri, deoarece se punctează trecerea cocoanelor înspre fetie. Sau mai avea un rol, acela de a sublinia un comportament care nu este pe placul feciorilor.
Pusul metehăilor sau ciufurilor, păstrându-se și denumirea de pusul moșului ori a babei, are loc la miezul nopții. Era confecționat un personaj în formă de om, umplut cu fân, folosindu-se hainele cele mai urâte, la care se atașa o scrisoare în care îi sunt adresate gândurile feciorului către fată sau a fetei către fecior. Pe urmă este așezat în vârful celui mai înalt copac din apropierea casei respective.
De exemplu, o fost un fecior care nu o avut o casă prea bună și pe aceast subiect i-au făcut următoarele versuri:
Griji Ioane de tine
Că ptică casa pă tine
Și coastă zine către tine

@Mariuca Verdes

Reclame

2 gânduri despre “Obiceiuri de Bobotează în satul Călinești

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s