Aproape liniste

2 gânduri despre “Aproape liniste

  1. Soarele şi-a lăsat toată dulceaţa pe frunze,
    Roşii, acum, ca un răspuns de rămas-bun,
    Pe trunchiurile gârbovite de seară doar umbre
    Ce-şi caută prin ceţuri enigmaticul drum…
    Printre norii ce cad acoperind zarea toată
    O rază violacee răzbate grav –
    Un ultim vis pe cerul de toamnă
    În amintirea sărutărilor verii pe trupu-ţi firav.
    Secundele s-au închis în ochii albaştri
    Şi buzele s-au contopit într-un val nesfârşit,
    Pe cer, dintr-odată, trei aştri:
    Tu, cu mine şi iubirea, la infinit.

    Copyright @Alexandru Răduț / 2020 / Amurg (din vol. Călători, 2020)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s