Mesaj evident.2

Azi nu sunt aici,
Sunt undeva înăuntru meu.
Căutând rădăcinile viselor
Ce cresc într-un colț uitat,
Fără să-și ceară drepturi.

Sunt pe vârful muntelui gândurilor,
De unde pot privi în jos
La lumea ce se călăuzește
În agitația cotidiană,
Cu o speranță sfâșiată.

Nu-mi mai vorbi!
Lăsa-mă să mă odihnesc de tine,
Depărtarea e un peisaj deslușit
În ochii adormiți,
Și de aici pot vedea mai bine decât oricând.

Azi poți trece,
Prin inima mea rănită cu ultima ta privire,
În traversul tăcerii,
Fără să răsufli.

Nimic nu e mai elocvent astăzi,
Decât melancolia gândurilor
Ce se așterne ca o ceață,
Pe dealul numit Solovan.

Mesaj evident.2/ Doina Rândunica Anton și AI
Ps: Am solicitat AI să scrie un poem inspirat de o poezie a D.R.A, dar să păstreze titlul și stilul autoarei, rezultând versurile de mai sus.  
Poemul original poate fi citit pe aici pe undeva...