Frânturi de timp dintr-o lume…


Frânturi de timp dintr-o lume…SONY DSC

 

Ai privit tristeţea de pe chipul unui copil,
I-ai simţit inima, când l-ai luat de mână?…
Teama din sufletul lui fragil
A căzut,
Căci nu-i era mumă.
Şi-a întins braţele delicate şi mici,
Îmbrăţişându-ţi gâtul deodată,
Obrajii şi nasul moi
Ţi-au atins inima din piept caldă.
A adormit…
Iubirea a ridicat un zid între voi
Şi terifianta lume de-afară,
În jur inimi de oameni goi,
Sub cerul Parisului ce a-ngheţat,
Într-o seară.

@copyright / Alexandru Răduţ / 2015 / Paris

5 gânduri despre &8222;Frânturi de timp dintr-o lume…&8221;

  1. Sentimentele umane din noi trebuie să aibă întâietate, în orice condiţii, mai ales în momente de criză, dar nu numai… Câte emoţii, în doar câteva versuri?…

  2. Singura care ne învredniceşte să fim ceea ce suntem sau ar trebui să fim ca oameni este Iubirea. Unii au trădat-o, deoarece cu ea ne naştem oricum. Dragostea împărtăşită printr-un simplu gest contează enorm, dar oamenii nu şi-o mai arată decât în momente dureroase sau, poate, de multe ori nici atunci, a fi indiferent, devenind azi aproape o…religie.
    Ce face domnul Răduţ prin aceste versuri, nu-i doar captarea unui moment dintr-o tragedie care nu va trece uşor din memorie, e scoaterea la suprafaţă din străfundurile inimii a sentimentelor de apropiere, de grijă, de atenţie care se leagă între oameni (chiar de vârste diferite..) prin această energie necreată care e dragostea.

  3. Minunat gând. Multumesc. Sa le dea Dumnezeu copiilor si nepotilor nostri sa traiasca într-o lume mai putin fioroasa. Spunea cineva la radio, pe France Culture, duminica 29 noiembrie: „Sa ne schimbam perspectiva. In loc sa ne întrebam: „cum de-am ajuns unde ne aflam?”, sa privim catre viitor, cu speranta… care anume? Cea mai „nebuneasca”: Hristos, nu se stie când, va veni…” Pâna atunci, mânuta unui copil în mâna noastra e tot ce poate fi mai bun si mai sfânt.

  4. „Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.” – Părintele dela Rohia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s