Jocu’ la şură pe Valea Cosăului

Jocu’ la şură pe Valea Cosăului

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

Dacă povestim despre Jocu’ la Șură, ne referim la un eveniment care se desfășura duminica sau în sărbători, la o șură a unui gospodar.
Am stat de vorbă cu bătrânii satelor, care își deschid inima plină de amintiri și încep să povestească intâmplările, parcă pline de viață, petrecute pe vremurile lor. Aşa am aflat multe lucruri despre Jocu’ la Șură.
Cei dornici să se organizeze evenimentul povesteau din timp cu gazda unei gospodării să îi lase a face joc. Aceștia răsplăteau pe gazdă, pe rând, printr-o zi clacă, atunci când avea nevoie de lucru. Şura era podită pentru a se putea auzi bătăile tropotitelor la joc.
joc5Jocu’ se desfășura după ce au ieșit oamenii de la biserică. Feciorii “nămniau” ceteraşii, dobaşul şi zonguraşul, fie că îi aduceau de pe alte sate, dacă nu aveau, fie de acolo din sat, aducându-i cu carul cu boi ori cu cai, la gospodar acasă.
La gazda respectivă se adunau feciori, fete, coconi, mamele pruncilor sau cei care doreau să vadă jocu’. Fetele să găteau cu cele mai “mândre” cămeşi şi zadii, feciorii își luau gatii, clop, cizme (care erau mai bocotani) ceilalţi luându-şi opinci cu ob’ele.
De obicei fiecare sat își avea jocurile specifice, într-o anumită ordine. Se începea cu Bărbătescu sau Feciorescu cum mai este numit, o învârtită unde erau strigate un rând de fete, Răţiţaua și Învârtita, Sârba și Învârtită, Mătura și Învârtită. Este adevărat că erau pauze între jocuri. Dar la bază a stat și stă Învârtita care are o simbolistică profundă între fecior și fată care mai târziu devin soţ şi soţie. Ce nu seca niciodată erau strigăturile cu mai multe înțelesuri care au făcut şi fac deliciul jocului.
Îmi povesteau oamenii locului cum feciorii strigau fetele la joc la Învârtită. Se întâmpla ca fata să nujoc7 vrea a merge la cel care o strigase ( neplăcându-i de el sau de familia lui ) și asfel începea punctul culminant al jocului. Dacă fata mergea cu alt fecior a juca, se cerea oprirea ceterei și fetei respective i se cerea să fie scoasă din joc. Se întâmpla ca feciorii implicaţi să se certe pe acest subiect, fiecare dorindu-și aș arăta bărbăţia și puterea.
De la joc se mergea la o fată anume, unde se făcea băută. Se juca, se horea, se veseleau, parcă cu nesaț, bucurându-se de momentele frumoase.
Fata rămânea a petrece feciorul, de multe ori era urmărită de către ceilalți feciori şi asfel s-au părândat multe glume, povești pe seama Jocului la șură.
joc4Este adevărat că a fost și este o perioadă nefastă obceiurilor și tradiţiilor din satele maramureșene dar și din întreaga ţară. Totuși am costatat că totul ţine de noi. Şi mai demult feciorii erau cei care se implicau în a perpetua Jocu’la șură, iată că satul Călinești din Ţara Maramureșului, și-a luat inima în dinţi dorindu-și ca duminică de dumincă sau în sărbători să reînvie Jocu’ la șură, în gospodăriile tradiţionale din acest sat. Mai avem cine să ne învețe jocurile, obiceiurile, cine să ne facă straie tradiționale. Maramureşul nu va muri cât timp o să luptăm pentru perpetuarea lucrurilor cu adevărat valoroase de pe aceste meleaguri.

@Mariuca Verdes

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s