Lia Muresan

Din neguri de timp, uitate (20)

 

Lia Muresan
Lia Muresan

 

 

 

 

 

 

Din neguri de timp, uitate (20)

Autor: Lia Mureşan

Am fost doar un boţ de lut cu ochi când l-am ajutat pe bunicul să planteze lângă fântână un nuc.

– Ilinco, pune-ţi o dorinţă, da’ nu-i slobod să o spui nimănui.

– De ce moşucule? Nici ’mneatale nu-i slobod a-ţi zîce? Tu ce dorinţă-ţi pui?

– Nici mnie Ilincuţă. Ca să se împlinească! De aceea. Aşe se zîce din bătrâni, că atunci când plantezi un pom, îi bine să-ţi pui o dorinţă… şi dacă pomul să prinde, dorinţa ţî să împline… Dacă s-o prinde nucu’ aiesta, eheeeeeeee… şî de noi doi vom şedea la umbra lui… vei înţelege tu ce dorinţă mni-am pus… deşî-i cam târzîu pântru plantarea pomnilor.

– De ce-i târzîu, moşucule? De unde ştii mneta?

– O pleznit mugurii, d-aia, uită-te la livadă, îi în floare… Fieştecare pom are o poveste, este o dorinţă împlinită… şî, ştiu de la viaţă, toate au un timp al lor, Ilincuţa bunului.

– Bunuleee, spune-mni povestea pomnilor şi-a dorinţelor… tăte s-o împlinit câte ţi le-ai pus?

– Tăte acele a căror pomni li s-o prins rădăcinile. S-o mai şî uscat dintre iei şî dorinţăle unele s-o-mplinit, altele ba… aşe o fo’ să hie. Care pomni s-o uscat i-am smuls ş-am pus alţî în loc. Vezi cireşu’ acela dinspre vale ? …S-o prins… şi dorinţa aia eşti tu.

– Cum aşa, moşucule? De ce zîci că-s io? Cum să hiu io o dorinţă? Io-s cocoană! Uită-te şî mneta, am pticioare şî mânuri, ochi şî urechi. Şî într-o zî, după ce o să treacă mult timp, o să hiu şî ieu fată fecioară, apoi femeie. Aşe zîce mama.

– Ha, ha, hi,hi, h…. –izbucni bunicul în râs- Api, Ilincuţă… în anu’ acela când mă-ta o rămas gre’, ieu am pus cireşu’ şî mni-am dorit să hie fătucă vlăstaru’ din pântecele mâne-ta. Dorinţa mni s-o împlinit. Uită-te la tine şî la cireş. Tu, mândră ca un înger din icoană şî cireşu-i în rod. Să desprimăvăra cân’ Ion, tatî-to mni-o zâs că mă-ta o rămas gre’. Îmni şî luasăm gându’ că oi mai apuca să-mni văz nepoţî pân ocol… da’ când mni-o spus, pă loc mni-am dorit să hie cocoană. Aşe că am adus din pădure un puiet de cireş sălbatic. O fo’ numa’ o mlădiţă crescută în glia subţîre de pământ dintre două stânci pă buza unei prăpăstii. N-ave sorţî de a creşte acolo între bolovani. Am scos mlădiţa cu grijă, cu glie cu tăt şî am adus-o acasă. Am cătat un loc însorit şî am săpat o groapă destul de adâncă şî de largă în care să-i încapă bine rădăcinile. Am făcut şî atunci, ca amu pântru nuc, un amestec de gunoi de grajd cu pământ şî apă, i-am fixat bine rădăcinile… le-am apăsat uşor să nu le rump. Apoi am acoperit groapa cu pământ în straturi bine apăsate şî udate cu apă multă. În vara ‘ceie l-am udat din tri în tri zâle, am avut grijă de puietu’ de cireş ca de un cocon. Dreptu-i că s-o prins, o dat muguri şî io de amu aşteptam cu sufletu’ la gură să zie toamna să să împlinească sorocu’ celor nouă luni… să văz de mni s-o ‘mplini dorinţa.

– S-o-mplinit bunule! Da’ cum te-ai răbdat să nu le spui tati şî mami de dorinţă?

– M-am răbdat Ilincuţă, că pre am dorit… nimnic nu să împlineşte cu uşurinţă. Şî, asta nu-i greu, să ştii a ţâne pântru tine unele gânduri, dorinţî… când vrei cu tot dinadinsul oarece şî ieşti cu sufletul curat, parcă şi ceriul te ajută.

– Cum să te ajute cerul, bunule? Îi pre’ sus şî departe, nu cred că are cum. Şî-n cer nu-s oameni, ar ptica oamenii pă noi, bunule.

– Nu-s oameni Ilincuţo în ceruri… acolo-i tărâmul îngerilor şi-a lui Dumnezeu. Hmm, dapoi văz că Mărie nu ţi-o spus încă de Dumnezeu… nu te-o învăţat să te rogi. Nu-i bai, eşti încă mnică, nu-i târzîu nici de-amu. Da’ ştii ce Ilincuţa bunului? Iaca, tăt grăind am gătat de săpat groapa aiasta. Hai să cotăm o lespede de ptiatră s-o punem pă fundu’ gropii.

– De ce bunule? De ce trebe pusă pteatra în groapă? N-ai zâs mneta că în pteatră nu creşte nimnic?

– Ba da, am zâs. Ptiu bată-te norocu să te bată de coptilă, tăte le ţîi minte. Trebe să am grijă ce vorovesc, că io de-amu încep a uita. Dap’i nu-l răsădim în pteatră, niciî n-am pute’. Îi punem numa’ o lespedioară să nu să ducă rădăcina pre’ adânc şî, vezi tu draga bunului mustăcioarele aiestea subţârele? Aieste’-s rădăcinile care trebe să să dezvolte. De nu-i punem pteatra la rădăcină, mustăcioarele aiestea nu cresc… i să tăt duce numa rădăcina aiasta, de-i ca un sfredel, în jos. Noa, hai fata bunului să isprăvim lucru început, că, de grăit putem grăi şî după ce gătăm. Da’ nu uita să-ţi pui dorinţa!

Îmi amintesc că mi-am dorit să se prindă nucul, era primul pom pe care-l plantasem cu ajutorul bunicului, şi, nu doar de aceea… voisem să i se împlinească bunicului dorinţa, oricare ar fi fost.

Nucul s-a prins. Bunicul în anii care au urmat i-a tăiat crengile care trebuiau tăiate pentru a-i dirija cresterea şi astfel nucul a facut o coroană frumoasă şi făcea nuci care aveau coaja subţire şi miezul mare, auriu. Dorinţa mea şi a bunicului s-au împlinit şi într-o seară de vară, la câţiva ani după, stăteam cu toţii la masa de sub nuc şi, aşa cum spusese el atunci, mi-am dat seama ce-şi dorise. Plantasem nucul în anul în care un felcer de la dispensar îi spusese:

– N-o mai duci mult Chifore de nu laşi lucrul şi-n seama altora.

– E, pe dracu’… -îngânase bunicu’ Chifor semeţ- tu, pe toţi i-ai îngropa de vii! Cum să mor de la o nenorocită de năduşală? Încă nu mi-am întis socoatele pă pământ, nădăjduiesc să mai am zâle, că numa’ Cel de Sus ştie când ni să gată fătoghinu’.

Învăţasem de pe atunci că speranţa şi încrederea în tine te ajută să-ţi împlineşti dorinţele, chiar dacă nu-i uşor… chiar dacă unele sunt sortite pieirii, altele se vor îndeplini.

@Lia Mureşan

Blogul autoarei: http://rolia2012.wordpress.com/

4 gânduri despre “Din neguri de timp, uitate (20)

  1. Sărut mâna, Doamnă Mureşan,

    Îmi place mult cum realizaţi story-ul (povestea), cu dialogurile bine tilcuite şi tâlcuite 🙂

    O duminică frumoasă să aveţi!
    A. Răduţ

  2. *ticluite
    …până şi tastele calculatorului s-au aranjat altfel, de emoţie 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s