Din neguri de timp, uitate (13)

Lia Muresan
Lia Muresan

Din neguri de timp, uitate (13)

Autor: Lia Mureşan

Înainte de a se aşeza la masă, nuntaşii şi mirii au înconjurat mesele de trei ori, închipuind astfel un cerc magic, care avea să-i ferească de rele în căsnicie. Apoi mirii, nănaşii, druştele şi stegarul s-au aşezat în fruntea mesei, pe urmă s-au aşezat ceilalţi nuntaşi.

Paharnicii, rudele Irinei şi-a lui Toader, au îmbiat nuntaşii cu băutură. Lelea Ioană a Lalului şi Ilişca Florii, au adus mâncarea. S-a băut şi s-a mâncat… Treptat limbile au început să se dezlege. Când toţi au terminat de mâncat, mesele au fost scoase, rămânând doar masa mirilor. Şi, aşa cum era tradiţia, s-a început cu jocul miresei. Nănaşii au cerut două blide pentru bani. Apoi stegarul, Gavrilă a Petrii de la Jgheaburi, a jucat-o primul pe mireasă. A pus un teanc de bancnote în blid. Mamă-sa, în timp ce el juca cu mireasa, a pus o cergă. Nedumerită am întrebat-o pe mama:

— Hăi ma’! De ce o pus mama lu’ Gavrilă cerga?

— Aşe-i obiceiu’. Stegaru’ joacă primu’ mnireasa. Iel îi cel mai important după mnire dintre nuntaşi. Treb’e să pună bani mai mulţ’, să se ştie, cine să încumetă a juca mnireasa, treb’e să plătească. Aşe s-o pomenit, mama stegarului să pună şi ie oareşce…

Apoi feciorii au fost invitaţi cu strigături, de către staroste, să joace mireasa:

„Haideţ’ şî jucaţ’ mnireasa

Nu vă tăt codiţî atâta!

Vedeţ’ ce mândru-i gătată?!

Mnireasa treb’e jucată.

Aţ’ băut şi aţ’ mâncat

Mnireasa nu aţ jucat.”

Jocul a început cu greu. Ceteraşii, trăgând arcuşul pe o strună, îndemnară feciorii la joc:

„Cine n-o juca mnireasa

La vară nu-i taie coasa.

Cine nu ştie juca,

Mai bine-ar mere-a săpa,

Cu mnireasa-l vede satu’

Pa ogor îl vede dracu’!”

Treptat, feciorii au început să joace mireasa. Apoi ceteraşii au cântat învârtita pentru nănaşi. Pătru’ lu’ Bălin, nănaşul, a luat nănaşele la joc împreună cu mireasa, ca să nu se supere niciuna. Învârtind câte trei-patru femei odată în vreme ce de la mese se comenta la adresa lui şi a mirelui:

— Cam greu lu’ bdetu’ Pătru să joace atâtea odată!

— I-o hi greu, da’ n-are ce să facă, dacă i-o trăbuit să hie nănaş…

— Ap’i cine-ai hi vrut sa hie nănas? Ţ’-a hi ciudă că nu v-o chemat pă voi?!!!

— Aş, ciudă! Cu ce amaru’ nost’ să nănăşim? … nu suntem noi de astă ziţă!!!

— Ia’n taci, că zine mnirele să-şi răscumpere mnireasa. Ia’n să văd câţi bani pune?

— Stegaru-i hunsfut, nu dă mnireasa pă dejaba, cât o hi Toa’ de mnire…

— Nu-i mulţămnit la bani! Aşă mnireasă faină nu să dă pă bani putâni…

— Pune măi Toa’ în talger, pune ca să sune… Scoate din jeb. Pune tăţi banii de vrei să-ţ’ joci mnireasa!

Au râs şi glumit, apoi Toader a jucat cu Irina învârtita şi tropotita până au obosit. De acum Irina este a lui.

După jocul miresei, s-a jucat bărbătescul şi tropotita. Au jucat numai bărbaţii. Apoi a început învârtita. În timpul jocului feciorii strigând au creat o atmosferă şi mai veselă, cântând în ritmul ceterii:

„ Mândra pe care-o joc

Dăie-i Dumnezău năroc

Şi-o ţie cu sănătate,

Că-i bugăt de lată-n spate.”

/

„Zadea mândrii dinainte

M-o-nnebunit la minte,

Da şi ceie dinnapoi

Nebuni-ne-a p-amândoi.”

/

„Mariţă de peste apă,

Joacă, c-a lucra nu-ţ’ place,

Cânepa nu o ştii toarce.”

/

„As juca mă’ Vasali’

Da’ ţi-s legaţi cioarecii?

Io mă tem că ţ-or ptica

Şi numa’ mi-mptedica.”

/

Obosiţi de atâta joc, au pus la loc mesele şi a-nceput iar ospăţul. Ioana Lalului şi Ilişca, socăciţele, cu poalele prinse-n brâu, au adus pe tavă câte o găină de nuntă. Găini înstruţate cu verdeaţă, fâşii de hârtie colorată şi o ţigară-n cioc. Găinile erau un dar pentru nănaşi din partea gazdelor. În timp ce aduceau găina, între socăciţe, nănaşi şi nuntaşi, a-nceput un dialog:

„Frunză verde şi-un sansiu

Faceţi-mi loc c-amu ziu,

Faceţi-mi loc cât mai bine

Să nu ptic pă oricine.

Să nu ptic pă nănaşu,

Să hiu de ruşine amu.

Că io zin cu găina,

Să i-o dau la nănaşa.

Aduc găină-nstruţată,

Că de mult o tăt aşteptă.

Nici întină, doar sustină

Că-i cu gându’ la găină.

La găina ciupilită

Ce cu bani trebe plătită.”

/

„Găina asta de nuntă

Tare bine o fo’ ţânută,

Tăt cu grâu din cel ales,

Nu cu pleavă de ovăz.”

/

„Nanaşă n-o asculta.

Găina ce-o are-n mână

O pterit de-o săptămână.

Şi-o-nstruţat-o numa-aşa

Şi vre’ să te păcălea’!”

/

„Socăciţă, a bătrană

Când ai lucrat cu găină,

Pă mânuri nu te-ai spălat;

Du-te-n vale, la fântână,

Şi spală-te-o săptămână!”

/

„Nici un bai, nănaşă mare,

Că nu-ţ’ place dumnitale,

Cauţi zină la gaină,

Să ramâi cu punga plină.

Da-oi dară, la nănaş

El mi-o da şi aldămaş.

Nănaş, cată de parale,

Găina-i a dumnitale.”

/

„Haida’ cu găina-ncoace,

Şi-oi vede dacă îmi place!

Deşi-i fain înstruţată,

Nici îi friptă, nici îi heartă!

Mai bine prinde-o de guşă

Ş-o aruncă după uşă.”

/

„Până-n casă de la şură

O bătut mereu din gură:

Să scoată nănaşa o sută,

Că-i aduce carne multă;

Şi nu vede că-i de zină,

Carne nu-i pă-a ei găină,

I-o mai rămas nişte oasă,

Le-o-nvârtit-n poptiroaşă,

Capu’ i l-o mai lăsat,

Cu clonţu-n sus rădicat

Şi i-o pus ţâglare-n gură –

Că o dohănit-n şură!”

/

„Ziceti nănaşi, câte-ţi vre’,

Gură slobodă-i şi-a me’.

De nu aveţ’ nănaşi bani,

Dăm găina la ţâgani,

Că ţâganii-abdie aşteaptă

S-o mânânce şi neseartă.”

Au continuat negocierea în glumă, până când nănaşii au cumpărat găinile, banii pe ele fiind puşi în blid. Apoi socăciţele au adus din nou pe mese platouri cu mâncare.

@Lia Mureşan

Blogul autoarei: http://rolia2012.wordpress.com/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s