Marea Unire văzută prin ochii străbunicilor

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

Marea Unire văzută prin ochii străbunicilor

Autor: Măriuca Verdeş

Marea Unire în conștiinta bătrână a maramureșeanului, este privită și astăzi cu alţi ochi.

Din spusele bătrânului Goja din Văleni care, la vârsta de 94 de ani, povestește cu lacrimi în ochi cât de dorită a fost acestă zi: chiar dacă am fost stăpâniți de un alt popor, maramureşeanul nu a renunțat la portul lui, la obiceiurile lui, dar cel mai important nu a renuntat la limba şi țara lui. Au mers să lupte în diferite războaie cu fruntea sus și cu mult curaj pentru a apăra acest sfânt pământ cu prețul vieții lor. Au răbdat foamete, sărăcie, necaz şi greutăți pentru un singur gând, acela de a ne fi bine nouă celor de astăzi, pentru a nu știi ce este greu’. Se pare că sărăcia, năcazu’ și greu’ ne-a făcut să fim mai uniți, mai buni, mai credincioşi.

Plecare la Alba Iulia s-a făcut cu căruțele cu cai dar şi pe jos, având în frunte câte un delegat, trecând Gutâiu și ajungând la trenul din Baia Mare care îi ducea la Alba Iulia. Au scos fără frică drapele pe geamurile vagoanelor bucurându-se de acestă sfântă, unică și irepetabilă zi de 1 Decembrie 1918, care a fost plătită cu multă vărsare de sânge și suferinţe.

Povestea cu atâta drag bătrânu’ Onița, acum la vârsta de 84 de ani din satul Giuleşti, că la Unire a

RomaniaGreatUnion, carte postala din 1919/Wikipedia
RomaniaGreatUnion, carte postala din 1919/Wikipedia

participat cine a vrut. Drept dovadă, din spusele mamei, și străbunicul pe nume Bârlea Gheorghe a Moișanului a ţinut să fie acolo, lăsându-o pe bunica cu pruncu’ la sân. A vrut să vadă cu ochii lui acestă unire, alături de alți oameni simpli din satul său şi de pe alte sate. Moroşenii, când au plecat la acestă unire, și-au ales hainele cele mai mândre de sărbătoare, opinci și obdele, cioareci, cămeșă cusută cu mâna de nevestele lor, teptari, gube și cujme, purtând părul în plete ca pe vremea dacilor. Nefiindu-le frică de nimeni și nimic. Au avut un singur gând, de a se uni cu fraţii lor pe vecie.

Ajungând la 95 de ani de la acestă Mare Unire, “bătându-ne” binele cum spun bătrânii, neștiind de foamete, de războie, am uitat un lucru important, cel care a stat la baza formării acestei țări: să fim uniți, să ne iubim pământul, limba, portul sau obiceiurile fără a aştepta nimic în schimb.

Dezamăgirea se poate citi pe chipurile acestor bătrâni care, privind la Țară şi văzând că nu mai este unită, renunță cu atâta uşurință la pământul pe care alții l-au apărat cu prețul vieții lor, renunță la limba pe care alții au grăit-o chiar daca nu aveau voie să o mai facă, se întreabă oare ce se va alege ce astă țară? Spunea bătrânu’ Onița că binele acesta o să ni se gate că nu ştim să-l prețuim iar bătrâna Ioana Petri’ din Desești îmi spunea că păcatele noastre, care-s multe, va atrage din nou greu’.

MAN de la Alba Iulia/ Wikipedia
MAN de la Alba Iulia/ Wikipedia

Pentru mine ca și tânăr această Unire mi-a dat posibilitatea de fi liberă, de a mă bucura de obiceiurile strămoșilor noștri și de a fi mândră că sunt Româncă.

@Măriuca Verdeş

 

10 gânduri despre “Marea Unire văzută prin ochii străbunicilor

  1. Pentru toti cei originari din Maramuresul de la nord de Tisa, aceasta zi nu prea este una de sarbatoare, pentru ca atunci Maramuresul a fost rupt in doua, doua treimi fiind facute cadou cehilor (apoi trecand in mainile sovietice iar azi facand parte din Ucraina). Din acel moment, din punct de vedere economic Maramuresul s-a dus pe rapa (izolat total in fiecare iarna, drumurile fiind inzapezite iar calea ferata fiind lasata in Cehoslovacia), a aparut nepotismul si coruptia, iar majoritatea functiilor de conducere au ajuns pe mana oltenilor si moldovenilor adusi cu miile de catre noua administratie.
    Nu spun ca nu trebuia realizata Unirea, spun ca trebuia facuta altfel, pe linia trasata in 1919, astfel incat sa fie cu adevarat ceva de care sa ne bucuram cu totii. Banuiti ce sentimente impartasesc azi cei 40 de mii de romani parasiti in Maramuresul de Nord de catre politrucii din 1918 (desi le-au promis din tribuna de la Alba Iulia ca nu-i vor abandona)?? Moroseni care au stat mai bine de un an sub administratie romaneasca, acolo, in nord, ca apoi in 1920 sa fie parasiti printre straini?
    Aceasta zi se aseamana si cu 8 septembrie 1950, momentul infiintarii regiunilor, atunci cand ramasita Maramuresului (asa-zisul „Maramures istoric”) a fost tradata din nou, fiind comasata cu Baia Mare, Satu Mare si Carei (!), Din acel moment, statutul Sighetului de „capitala” regionala a incetat cu desavarsire, la fel ca si sansele de relansare economica a zonei.

  2. Interesante precizari… nu strica sa ne amintim, chiar si in momentele aniversare, festive, cum a fost, cum s-a facut, cum trebuia facut, cat a depins de noi, etc. Poate ca generatiile viitoare vor invata din inabilitatile generatiilor trecute, nu doar in cazul acesta ci si in altele.
    Cartea postala preluata de pe Wikipedia are, intr-un colt, harta imaginata in 1918/1919, asta imi spune ca exista o anume dorinta, un orizont de asteptare in sensul subliniat in coment.
    Daca bine imi aduc aminte, prin 1990/1991 un grup de romani din dreapta Tisei a refacut simbolic drumul la Alba Iulia…
    Mult bine tuturor!

  3. Da, abia acum am observat…Acea carte postala reprezinta O Romanie Mare care include Maramuresul intreg, adica si pe cel de nord….
    In alta ordine de idei: intre statele membre UE, doar Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania si Bulgaria isi celebreaza Ziua nationala iarna, toate celelalte alegand o zi frumoasa, de iesit la iarba verde, nu de dardait de frig…De acord ca data de 23 august trebuia schimbata, dar, de ce oare n-am putut opta pentru 10 mai (ziua Independentei de la 1877, a numirii lui Carol I ca principe, respectiv de proclamare a Regatului)? O zi cu tripla semnificatie, care a fost zi nationala din 1867 pana in 1947. De fapt, prin referendum, am putea-o schimba oricand, totul e sa se gaseasca cine sa o propuna si sustina…

  4. @Teo Ivanciuc:
    „In alta ordine de idei: intre statele membre UE, doar Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania si Bulgaria isi celebreaza Ziua nationala iarna, toate celelalte alegand o zi frumoasa, de iesit la iarba verde, nu de dardait de frig…”
    Scuzele mele că intervin, neinvitată… sper să nu supăr prin acest comentariu sau să fiu „etichetată” în vreun fel. Mă voi lega srict de ceea ce am citat… am mai citit pe undeva această idee, doleanţă şi mă întreb de ce trebuie să cârcotim mereu, de multe ori fără rost… Recunosc că nu cunosc destule ca să mă pot pronunţa din ce motive şi pe ce criterii s-au bazat cei care au decis această dată şi nu alta… Poporul acesta ştim bine cu toţii că a avut o istorie zbuciumată… ce contează dacă este într-o zi de vară sau de iarnă? Pentru că a sărbători ziua naţiunii, a ţării, presupune, cred eu, cu totul altceva, decât să ieşim la plimbare sau să facem mici şi grătare la iarbă verde. În acel Decembrie 1918 când s-a făcut Unirea, a fost iarnă, mulţi ţărani au mers sute de km pe jos la Alba Iulia… nu i-a interesat frigul sau gerul… aveau „foc” şi căldură în suflete. Aşa ar trebui să fie şi astăzi… Suntem o ţară tânără pe un pământ străvechi care ne este şi ne-a fost leagăn portului şi limbii. Până la urmă, important este să ne cinstim înaintaşii, să ne simţim români din firul de păr până-n vârful unghiei, să ne asumăm istoria cu bune şi rele… şi să învăţăm ceva din greşelile înaintaşilor, încercând să nu le repetăm şi să le îndreptăm dacă putem. Dar să nu uităm că nimic nu s-a obţinut uşor, cu atât mai mult când e vorba de teritorii şi influenţe. Ne doare şi ne v-a durea fiecare palmă de pământ care a fost ruptă şi dată la schimb… probabil n-au avut de ales. Cârcotind şi căutând vini şi vinovaţi mereu, nu facem decât să le dăm apă la moara celor ce ne-ar vrea fărâmiţaţi… nu facem decât să ne punem singuri piedici…

    Mă scuz din nou, sper să fie interpretat corect acest mesaj… este doar o părere personală şi nu o critică, pentru că fiecare este liber să spună şi să simtă aşa ca el.

    La mulţi ani, România! La mulţi ani românilor de pretutindeni!

    Felicitări, Măriuca Verdeş, pui frumos de moroşeni!

  5. Pe 1 decembrie 1918, la Marea Adunare Alba Iulia, au plecat delegati din toate satele maramuresene, Satele de la nord de Tisa i-au trimis pe Ilie Filip din Apsa de Jos si pe Mihai Dan din Apsa de Mijloc, care au votat acolo, in numele tututor, pentru o Unire care a durat pentru ei din 17 ianuarie 1919 pana pe 4 iunie 1920! Eu insumi sunt urmas al celor ramasi in tara straina, datorita acestei Uniri partiale si la fel au patit-o si banatenii din Voivodina. Si apoi, ce facem cu maghiarii transilvaneni?
    Daca ziua nationala ar fi pe 10 mai (un 10 mai al independentei nu unul al regalistilor, pentru a nu-i supara pe republicani) nu ar mai exista pentru nimeni nici cea mai mica umbra, cel mai mic motiv de tristete pentru a o sarbatori din plin. Intelepciunea consta in a alege o zi nationala fara controverse. De aceea s-a renuntat la 23 august si de aceea cred ca, in viitorul previzibil, se va renunta la 1 decembrie.

  6. La Mulţi Ani, Frumoşi Români! La Mulţi Ani, Teo Ivanciuc! Şi tu eşti Român de-al nostru, căci în inima ta curge sânge din neamul acesta, liber şi frumos, ai deschis ochii sub tricolorul acesta mândru, cântat de marele Ciprian Porumbescu, şi eşti fratele meu, într-o aceeaşi dulce limbă şi simţire românească, precum spunea odată un alt mare Român – Mihai Eminescu.

    Ciprian Porumbescu – Trei culori

    Trei culori cunosc pe lume
    Ce le ţin ca sfânt odor,
    Sunt culori de-un vechi renume
    Amintind de-un brav popor.

    Cât pe cer şi cât pe lume,
    Vor fi aste trei culori,
    Vom avea un falnic nume,
    Şi un falnic viitor.

    Roşu-i focul vitejiei,
    Jertfele ce-n veci nu pier
    Galben, aurul câmpiei,
    Şi-albastru-al nostru cer.

    Multe secole luptară
    Bravi şi ne-nfricaţi eroi
    Liberi să trăim în ţară
    Ziditori ai lumii noi.

    Iar când fraţilor m-oi duce
    De la voi şi-o fi să mor
    Pe mormânt atunci să-mi puneţi
    Mândrul nostru tricolor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s