Balada „Fata Pădurii”

 Fac din nou trimitere la Revista Memoria ethnologica, nr. 11-13/2004, unde Constantin Eretescu analizează şi redă integral o interesantă baladă, inventariată la Arhivele Institutului Naţional de Folclor din Bucureşti sub titlul de Balada „Fata Pădurii”. Rezultă că a fost culeasă în 1958 de C. Prichici şi F. Georgescu, de la Victoria Darvai din satul Văleni, Maramureş. Deşi Eretescu se referă la Victoria Darvai ca la o ţărancă oarecare, foarte probabil că este vorba de renumita interpretă şi culegătoare de folclor cu acelaşi nume, în sprijinul acestei ipoteze venind atât vârsta informatoarei, cât şi locul unde s-a petrecut contactul dintre cei doi. Are conţinut similar legendelor mitologice care tratează acest subiect, – cu menţiunea- făcută de C. Eretescu- că în cântecul epic, Fata Pădurii este desacralizată, puterile ei demonice putând fi înfrânte de Toderaş, un tânăr păcurar isteţ.

Balada, este de o frumuseţe aparte, cu o naraţiune clară şi cursivă, gradarea iscusită a suspansului şi cu imagini pline de forţă, încât mă mir că a ieşit practic din circuitul folcloric.

O reminiscenţă posibilă a acesteia am întâlnit-o la Anuţa lui Dumnitru a lu’ Mastei din Budeşti, care redă un vers asemănător, cu deosebirea că în această variantă, Fata Pădurii este însoţită de un alt personaj malefic- Ciuma, în momentul în care sunt invocate plantele cu puteri miraculoase:

Ehei, pă pământ de n-ar fi foastă

leuştean şi rostopască

tătă lumea ar si a noastră

Nu este exclus ca Anuţa lui Dumnitru a lu’ Mastei să fi cunoscut o parte mai semnificativă din Baladă, ori alte câteva versuri care să însoţească varianta care circulă şi acum în Budeşti dar la vremea respectivă nu am insistat pe subiect din lipsă de timp. Oricum, se pare că răspândirea baladei este destul de limitată, motiv pentru care m-am hotărât să postez scurte fragmente pe blog.

Ş-începiă- a hori cu dor

– Numa-n lume de n-ar si

Leuştean şî odolean,

Am fura coconi dghi-un an;

Leuştean şî rostopască-

Tătă lumea-ar si a noastă... ( varianta din Revista Memoria ethnologica).

Firul descriptiv nu are ceva deosebit comparativ cu ceea ce relevă povestirile pe această temă: fiinţa malefică i se arată unui personaj, este descrisă sumar, aceasta reuşeşte să facă câteva victime printre păcurari după ce în prealabil îi adoarme, actul sexual ritualic şi epuizant are loc şi în această variantă:

Cu-atâta jăle doine

Mintenaş îi adurne

Cătilin s-aproptie

Şî atâta-i săruta

Până când îi omora.

Ceăl mai bătrân păcurari

O scos din jăb, din keptari,

Leuştian şî rostopască,

Vraja s-o tămăduiască.

Este evident, pentru cei care au răbdare să citească cele două postări, ori cunosc poveştile însăliate pe motivul Fata Pădurii, că elementele principale apar atât în varianta baladei, cât şi în relatarea Anuţei din Budeşti. În schimb finalul baladei, de un dramatism impresionant, în care puterile fiinţei demonice sunt anihilate, ea este aruncată într-o prăpastie fără gătare, posibil una din acele comunicări cu Lumea cealaltă frecventă în basmele româneşti, reacţia efectivă, implicată a naturii la momentul respectiv, este unul inedit pentru mine dar şi foarte reuşit:

Şî cu funii o legat

Di p-o stâncă-o aruncat

Înt-o prăpastie mare

Care-n veci n-are gătare

Ş-în vreme ce ie ptica

Codru-o prins a răsuna

Vântu-a-ncăput a sufla,

Iarba verde-a ponosa

Cum o ponosă coasa

Când în munte îi furtună

Şî pă ceri nu iesă lună.

Fără îndoială, finalitatea acţiunilor întreprinse de Toderaş, un fel de Prâslea al păcurarilor, şi tovarăşii săi este interesantă: Fata Pădurii nu moare, nu dispare, ea reapare pe un vârfuţ de brad, unde începe din nou a hori cu intenţia de a seduce alţi feciori insă acum ea nu mai are puteri magice, aşa că tinerii nu se mai tem de ea. Ca o concluzie, aş spune că Balada „Fata Pădurii” îmi pare suficient de frumoasă pentru a intra din nou în circuitul interpretativ maramureşan.

Anunțuri

Un gând despre “Balada „Fata Pădurii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s