De lăsare în Maramureşul Istoric

Mariuca Verdes
Mariuca Verdes

De lăsare în Maramureşul Istoric

Autor: Măriuca Verdeş

În Maramureşul Istoric, Lăsatu’ Secului se mai numeşte “de lăsare”. În această zi, oamenii de ieri şi de azi, îşi spală “oalele” cu „ceănuşă şi apă” numită leşâie. Cei care erau mai înstăriţi le urcau pe cele folosite în pod, coborându-le pe cele de post. Aceste „oale”, care erau coborâte din pod, nu au fost spurcate niciodată mâncându-se din ele mâncare de dulce.

O învăţătură nescrisă dar păstrată prin viu grai şi astăzi, mi-a atras atenţia şi anume, de când se intră în post, veşmintele oamenilor scot în evidenţă această trecere de la dulce la post. Astfel, cei tineri nu mai poartă cojocul sau îmbrăcămintea inflorată, „nevestele”, adică la femeile măritate, renunţă la pânzăturile sau sumnele înflorate iar bătrânele, au îmbracămintea specifică vârstei, scăldându-se într-un negru şi alb, arătând smerenia şi respectul pentru vârsta pe care o au. Aceste femei în vârstă sunt păstrătoarele rânduielilor bătrâneşti, numai de ele ştiute, unde smerenia, răbdarea şi blândeţea stau şi acum în picioare ca bun exemplu pentru generaţiile tinere.

Postul este pentru întreaga familie o oportunitate de a se apropia de Dumnezeu, aşa putând fi mai buni sau înţelegători unii cu alţii, călcând răutatea în picioare. Se mai spune că atunci când posteşte omul, posteşte toată casa: se iau băndurile de la icoane şi blide, ţolurile de pe pereţi iar ruda se acoperă cu un lipideu, făcându-se astfel o primă pregătire şi anume curăţenia casei. Astfel, când intri într-o asemenea casă cunoşti credinţa familiei dupa rânduiala din casă, vezi dacă sunt de haznă sau nu, cum se spune prin împrejurimi, „dacă au vre-un Dumnezeu”.

De lăsare se face ultimul joc în sat, eventual şi ultima nuntă, încheindu-se astfel vremea dulcelui, periodă în care era permisă o mai mare libertate de acţiune şi de exprimare.

Acest post, al Crăciunului, este unul al bucuriei, în comparaţie cu cel al Paştelui; femeile şi fetele se adună în şezători ajutându-se unele pe altele la scălmânat lână sau la torsul cânepii, dar de această dată nu se mai horesc hori ci se colindă. Şi astăzi mai eşti considerat de „râsul satului” dacă ieşi din rânduială, aceste reguli le ştiai de când erai făcut pe lume şi era bine să nu te împotriveşti pentru a nu fi de sminteală. Cei mai tineri au oportunitatea de a invăţa de la cei mai bătrâni colindele păstrate din străbuni. Şezătoarea este un mod de a se aduna şi de a-şi arăta hărnicia, lucrând fiecare pentru ce au trebuinţă: femeile torc îndrugat pentru pănură de cioareci, ori pănură pentru gube, lecrece sau teptare, care sunt purtate la sărbatori. Mai fac cusături, ciururi sau împletituri pentru bănduri, îmbrăcând astfel şi casa, baere pentru trăistile coconilor cu care aceştia umblă a colinda.

Postul la sat, mai este văzut ca o perioadă prielnică pentru a sta de vorbă cu tine. Rânduiala de la sat te învaţă să mergi drept, fără frică, păstrând o strânsă legătură cu lumea nevăzută.

@ Măriuca Verdeş

Anunțuri

9 gânduri despre “De lăsare în Maramureşul Istoric

  1. No forte bine ati facut ca ati scris aceste frumose rinduri despre lasare si despre post Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti si sa aveti un post binecuvintat si linistit si va astept cu colinda domne ajuta VASALICA SI MARIUCA

  2. Frumos si curgator articol Mariuca, e-asa de bine sa stiu ca exista oameni care ne amintesc c-AM FOST si-OM SI! Post binecuvantat tuturor si sa ne ajute Dzeu sa fim blanzi, iertatori si cu drag de semeni!

  3. Chiar aşaaaa: cine şi unde mai stă să scarmene lînă şi să toarcă la fuioare 😦 Poate doar pe la Marioara Murărescu, la şezătorile ei, haideţi să nu trecem măsura că dăm în penibil, zău aşaaaaa!

  4. Spre marea mea bucurie mai sunt femei la sate care mai stau sa scalmine lana. Doarece portul popular se poarta in special la biserica si in sarbatori si ele nu se fac singure. Va recomand sa pasiti si sa traiti intr-un sat din Maramuresul istoric pentru a va convinge 🙂 Iar Doamna Murarescu nu a facut sezatoare in emisiunile dansei ci erau spectacole cu public. Cred ca nu stiti prea bine ce inseamna o sezatoare. Daca unele persoamne au renuntat la frumos nu inseamna ca toti au facut si fac acest lucru!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s