Despre neuitări

Antonia Zavalic
Antonia Zavalic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Despre neuitări

Autor: Antonia Luiza Zavalic

Adesea

încep să-mi amintesc

mai ales când merg şchiopătând în inima ta

fără de sfială

şi mă opresc odată cu sângele

care-şi caută obosit drumul

pătând pe unde apucă.

 

Şi parcă

simt că nu-mi găsesc niciun loc

pentru uitare,

că paşii toţi adună tăcere

şi pe mine

mai departe de gândul tău.

 

De când te cunosc parcă fructele s-au făcut

seminţe înapoi

sfâşiate de păsări

în anotimpul căderii.

 

Adesea

am nevoie să stau de-o parte

numai să urmăresc cât de mult aer te încape

în fiecare secundă.

 

 

 

@Antonia Luiza Zavalic

 

 

Anunțuri

2 gânduri despre “Despre neuitări

  1. Imi place sa citesc poeziile altora, nu ma pricep sa scriu nici macar un vers, dar unii gandesc, vorbesc in versuri . Frumoasa poezie !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s