pe trotuar întunericul

Echim Vancea
Echim Vancea

 

 

 

 

 

 

 

pe trotuar întunericul

 

 

 

 

Autor: Echim Vancea

 

 

 

femeia creştea din frica mea de moarte –

singură întrebarea ofta-ntre genele-i etajate –

nestatornică precum aburul băii comunale.

 

rămânem aici pe scara de serviciu

să ne refacem cărarea şi nodul cravatei.

 

rămânem aici sub ţeava puştilor

sătui de atâta umbră adunată pe prunduri.

 

limbi de foc mistuie de cu seară cărările

şi – în cohorte – magii năvălesc nebuni.

între viaţă şi moarte apare zâmbetul

 

învăţându-ne feţele lunii.

 

pe munte se abureşte de ziuă.

femeia muşcă din iederă

apoi scânceşte sub tăietura cuţitului

 

în larg

nici o corabie./

 

păstor eram şi vânător eram

şi nimeni nu răspundea chemării

cornului meu./ zadarnic mi se

păruse efortul şi – pentru o clipă –

la naşterea simplei lumini

am încercat crucificarea pântecului ei./

 

 

 

 

@Echim Vancea

 

 

 

 

Anunțuri

Un gând despre “pe trotuar întunericul

  1. Iată ce spunea unicornul despre femeie…Dar l-a pândit vânătorul după ce femeia a mărturisit tot şi de atunci păstoresc amândoi..Femeia e tot cu iedera în gură …Dar nu cred că îşi mai pune pântecul la bătaie…Poezia lui Echim,cel care are simţul umorului ,e ca labirintul Minotaurului.. Intri da nu ştii dacă mai ieşi Dar dacă totuşi ieşi ghemul de lumină e la îndemâna ta pentru viitoarea încercare Astea sunt poeziile lui Echim Vancea -încercări prin labirint…Scopul tău nu e întotdeauna precis..,dar când eşti afară arăţi mai înţelept..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s