poate că visul ţi-a ridicat palmele

Echim Vancea
Echim Vancea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

poate că visul ţi-a ridicat palmele

 

 

Autor: Echim Vancea

 

 

oraşul se dezmeticea greu din

fereastra hotelului.

„să cazi ca un înger şi să te ridici ca om!” – strigă

câte unul

aşa mai plin de sine.

în gara dosită de umbrele marginii fluieră

locomotive cu abur. ştiu că sunt locomotive cu abur

după dimineaţa asta afurisită dintr-un oraş

care nu-i pentru tine şi-n care vei fi numai a mea.

 

 

săptămâna asta s-a oprit lângă far, jos pălăria!

 

pe asfaltul din faţa săptămânii

dejunează timpul

unui prezent ce ieri a fost îndestul de limpede

de întrevecimea

unei zile care nu îl suferea prea obosită de atâta

căutare.

dă-mi mâna! oricând poţi în schimb a mă da.

numai că

s-ar putea ca într-o zi de execuţie

soarele să nu lase ca

în seara acelei zile buciumul să sune cu jale.

săptămâna aceasta

îi avantajează pe cei ce aşteaptă

aproape de far.

 

 

@ Echim Vancea

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s