Bâta ciobanului

Bâta ciobanului

primul studiu etnografic din România pe această temă

dan moldovan
dan moldovan

După doi ani de studii şi cercetări de teren am reuşit să finalizez primul studiu privind bâta ciobanului, o componentă principală a identităţii pastorale a poporului român. Proiectul  s-a derulat pe o perioadă de doi ani şi s-au aplicat chestionare specifice cu 500 de întrebări pe un eşantion reprezentativ de 200 de ciobani profesionişti marmaţieni din jurul Sighetului, respectiv din Şugău, Solovan, Valea Largă, Valea Mare, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Porcului, Valea Stejarului, Crăciuneşti, Tisa, Cearda, Iapa, Câmpul Negru, Agriş, Câmpul Alb şi Câmpul Lung. Am beneficiat de o finanţare de aproximativ 200. 000 euro, fonduri nerambursabile.

O primă concluzie este aceea că bâta de tip ciobănesc face parte din tradiţia autohtonă, comportă mai multe sensuri şi semnificaţii, respectiv a însoţit poporul român de-a lungul întregii sale evoluţii istorice şi culturale. Deoarece subiectul- după cum probabil aţi sesizat deja- este foarte vast şi necesită noi cercetări, abordări şi interpretări interdisciplinare, pe parcursul acestui expozeu voi face doar câteva precizări, mai mult introductive, urmând ca fondul problemei să fie abordat ulterior, după ce vor fi accesate fondurile necesare.

O să intru abrupt în problematica de specialitate şi o să precizez că orice român avea, şi încă mai are, dreptul de a-şi confecţiona o bâtă ciobănească tradiţională, problema este însă aceea că foarte puţini mai cunosc cum se procedează corect pentru a avea o bâtă autentică, cu valenţe şi rol practic dar şi ritualic, după cum probabil vom vedea mai jos.

Alegerea şi tăierea:

Alegerea lemnului care va deveni, prin respectarea normelor ancestrale, validate de practica şi teoria etnografică modernă, chiar etnologică aş îndrăzni să afirm aici, pentru prima dată (iată deci încă o posibilă premieră), care va deveni, spuneam, bâta cea atât de definitorie pentru spaţiul etnogenezei noastre, este foarte importantă, motiv pentru care trebuie respectate anumite cutume, obiceiuri, superstiţii, etc. Feciorul sau bărbatul care doreşte să aibă o asemenea bâtă, va alege o ramură, o tulpină, cât mai dreaptă, fără noduri şi de dimensiunile dorite. Regula spune că aceasta trebuie să aibă 145,35 cm lungime şi un diametru de 4,33 cm. De obicei se alege un lemn de „tufă” dar se poate opta şi pentru alte specii cum ar fi cornul de exemplu, oricum acesta nu este un lucru important. După ce omul a ochit lemnul, leagă de vârful acestuia un fir roşu de lână, cu dublu rol: de a-l individualiza de celelalte lemne din pădure şi deci de a-l găsi ulterior, respectiv un rol magico- ritualic prin care lemnul se încarcă, de acum, cu puteri de natură a-i facilita îndeplinirea rolului sau rolurilor pentru care va fi creat. Da, utilizez acest termen intenţionat, fiindcă suntem în faţa unui act creator de tradiţie, cultură, civilizaţie, însuşiri supranaturale, etc. care trebuie tratat ca atare, cu respect şi oarecum cu sfială. După însemnarea lemnului cu firul roşu, omul în cauză înconjoară de trei ori tufa din care va recolta, va desprinde, va externaliza viitoarea bâtă, în sensul invers al acelor de ceasornic, aceasta rămânînd până în prezent o enigmă nedezlegată, niciun repondent nefiind în stare să explice de ce actul trebuie săvârşit în sensul invers şi nu în sensul de rotire al acelor de ceasornic. Majoritatea au fost însă de acord cu faptul că înconjurarea ritualică se poate sau chiar trebuie însoţită de invocarea unor sfinţi din calendarele creştine, asta în funcţie de religia celui în cauză, de regulă aceeia care te pot ajută în anumite cazuri şi aici suntem deja în situaţia în care ceremonialul bâtei poate suferi o serie de abordări personalizate.

După ce s-a terminat partea incipientă a creării obiectului în discuţie, viitorul posesor al acestuia va reveni trei nopţi consecutive cu lună nouă la locul faptei, la ora 12,00 fix. Dacă este fecior, va veni însoţit de prietenă, amantă, logodnică, viitoare soţie, iar dacă este om aşezet la casa lui, va fi însoţit de nevastă, ibovnică, prietenă, etc, dar de regulă de nevastă. Dacă nu este în nici una din aceste două situaţii, omul va veni însoţit de preot şi împreună vor săvârşi ritualul în continuare, sau cel puţin o parte din el. Deci, la 12, 00 noaptea fix, feciorul cu fata lui (în una din ipostazele enumerate deja) se apropie cu sfiiciune de locul ales, având asupra lor un coş cu mâncare de dulce şi băutură, adică slănină, ceapă, ceva friptură, costiţă afumată, porodici, usturoi- ăsta pentru duhurile rele, horincă, bere, vin- după caz şi gust, eventual şi un desert, asta opţional. Vor fi îmbrăcaţi frumos, ca de sărbătoare, în straie tradiţionale marmaţiene, spălaţi şi odorizaţi corespunzător. După ce vor realiza o libaţiune cu horinca adusă de acasă, dacă se poate să fie mai veche de doi-trei ani, cu grijă să nu se verse pe jos mai mult decît e cazul, pentru ca tăierea şi externalizarea din mediul natural a lemnului să fie îngăduită de spiritele ce guvernează acest domeniu, cei doi vor murmura în surdină un text, variabil de regulă, care va sublinia cererea expresă de secţionare şi a motivului principal pentru care se va confecţiona bâta, acesta fiind iarăşi un element care personalizează întregul demers. Se pot adăuga şi dorinţe secundare, gen să aibă noroc la bani, la dragoste, sanatate, etc, repondenţii susţinînd aproape la unison că marea majoritate a dorinţelor invocate în acest fel ajung să se împlinească mai devreme sau mai târziu. După această parte, tinerii vor gusta din slănină, ceapă, porodici, brânză ori caş, vor bea o gură-două de horincă, apoi, pentru ca demersul lor să fie încununat de succes, vor săvîrşi un act ritualic de împreunare, acesta consfiinţind oarecum şi angajamentele anterioare luate de protagonişti cu privire la viitoarea căsătorie, menţinerea focului viu în căsnicie, etc. Acest act ritualic este foarte important deoarece de buna lui săvârşire depinde, în mare măsură, reuşita întregului demers, astfel că, în situaţia în care se consideră că nu a fost îndeplinit corespunzător, se poate repeta de mai multe ori, timp în care vor fi invocaţi sfinţii amintiţi mai sus, dar fără să se depăşească cel de-al treilea cântat al cocoşilor care, se ştie de la specialiştii în domeniu, are menirea de a destrăma vrăjile şi de a readuce echilibrul cotidian pe pământ. Dacă se termină mai devreme, protagoniştii vor mînca din bucatele aduse în coş, vor bea o bere rece sau o gură de vin şi se vor grăbi spre casă, astfel încît să nu se simtă absenţa lor. Aceleaşi etape le vor parcurge şi cei deja căsătoriţi, în timp ce doritorii din a treia categorie vor urma selectiv ritualul menţionat.

După această etapă, omul nostru poate proceda la tăierea lemnului, după dimensiunile standard menţionate iar dacă nu are cu ce măsura, regula spune că bâta trebuie să ajungă până la bărbia doritorului şi să aibă o grosime suficientă pentru a impresiona însă nu prea mare pentru a evita eventuale incomodări.

Prelucrarea şi simbolistica încrustaţiilor:

Acum urmează etapa prelucrării lemnului pe cale de a deveni bâtă tradiţională. În primul rând se decojeşte, apoi se pârleşte- după cum a menţionat unul dintre repondenţii care a răspuns doar oral şi eu am crezut că se referă la tânăra mea asistentă care zâmbea dusă cu gândul aiurea, deci se pârleşte bâta la foc mic pentru a nu crăpa şi pentru a distruge eventualii dăunători care ar fi avut proasta insiraţie să o populeze, se încrustează cu diverse motive vegetal-florare sau geometrice, apoi se dă cu praf de cărbune, acesta evidenţiind modelele realizate printr-o interesantă culoare neagră iar în final, se unge cu slănină de casă, ecologică, pentru a o feri de apă şi a-i da un luciu caracteristic.

Modelele care sunt încrustate pe bâtă pot avea diverse semnificaţii: liniile circulare desemnează numărul câinilor altor persoane care au fost pocniţi cu bâta din dotare, „X” semnifică de câte ori s-a întâlnit omul cu ursul prin pădure, cu o cruce se înseamnă bătaia aplicată iubitei, soţiei, etc, prinsă cu altul, de regulă prieten sau vecin, punctele mici desemnează numărul mioarelor din dotare, cele mari se referă la turme, etc. De precizat că acesta este tipicul tradiţional pastoral dar fiecare poate să atribuie ce semnificaţie doreşte semnelor de pe bâtă. Cert este că o bâtă frumos şi bogat încrustată arată că posesorul ei este un om cu experienţă de viaţă, vrednic, activ, popular, iubitor, darnic, s.a.m.d., în timp ce una puţin sau deloc împodobită arată contrariul. Din această perspectivă bâta tradiţională românească urmează să fie studiată de psihologi şi antropologi, putînd contribui astfel la dezlegarea unor mistere ale sufletului omenesc.

Rolul curent şi cel magico- ritualic:

Întrebuinţarea principală a bâtei ciobăneşti autentice este sprijinitul meditativ a omului în ea. Specialiştii au ajuns la concluzia că această formă de meditaţie tipic românească este similară cu tehnicile orientale gen yoga, motiv pentru care un colectiv interministerial lucrează deja la înscrierea acesteia în patrimoniul mondial cultural imaterial, existând şanse reale ca acest demers să se concretizeze în viitorul apropiat.

Alte întrebuinţări tradiţionale ale bâtei ciobăneşti autohtone, în ordinea indicată de repondenţi, sunt următoarele: bătutul nevestei, iubitei, copiilor, vecinilor, prietenilor; ameninţarea sau altoirea ritualică a drumeţilor întâlniţi pe dealuri; eventual, apărarea turmei de lupi, urşi, alţi intruşi specifici zonei noastre temperat-continentale;

Din punct de vedere al rolului magico-ritualic al obiectului analizat, majoritatea repondenţilor au afirmat că aduce linişte în casă, scoate dracii din anumite persoane, ţine la distanţă duhurile rele, etc, dar nici unul dintre ei nu a dorit să dezvolte sau să personalizeze subiectul, lăsând să se înţeleagă că nu este bine să vorbeşti despre lucruri sfinte.

În măsura în care voi obţine finanţare pentru continuarea şi aprofundarea acestei teme de cercetare voi reveni cu noi rezultate şi interpretări de specialitate.

Anunțuri

2 gânduri despre “Bâta ciobanului

  1. Dintr-o regretabila eroare, comentariile la acest post au fost sterse. Cu scuzele de rigoare, dan.
    O zi buna tuturor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s